Care a fost prima tara straina vizitata? Cand ti-ai dat seama ca iti place sa calatoresti si ca vrei sa faci ceva mai mult decat sa fii o simpla turista?

Prima data am iesit din tara cand aveam vreo 18 ani, intr-o vizita scurta de o zi la Balchik. Romania tocmai intrase in Uniunea Europeana si noi puteam calatori doar cu buletinul, asa ca am mers impreuna cu ai mei sa vizitam gradinile din Balchik.

Prima iesire mai importanta, fiind si cea care mi-a marcat si inceput „cariera” de calator, a fost un  road trip, tot cu parintii, prin Austria si nordul Italiei. M-a impresionat Viena cu a sa combinatie intre eleganta arhitecturala si duritatea limbajului, dar m-am speriat si bucurat in acelasi timp de interactiunea cu primul localnic caruia i-am cerut sa ne ghideze catre hotel, caci pe atunci utilizarea internetului mobil in afara tarii nu era o optiune. Mi-a placut sa fiu pe drum, sa schimb hoteluri o data la doua zile, sa ma opresc din loc in loc pentru a imortaliza tot ce prindeam, sa incerc mancaruri de care nu auzisem decat prin carti.

Nu stiu care a fost exact momentul care m-a facut sa-mi doresc sa calatoresc mai mult si mai mult, cred ca totul a venit treptat. O vacanta cu ai mei, una cu prietenii, un weekend in afara orasului, o drumetie pe varf de munte, un proiect international…si usor, usor, au inceput sa se adauge listei tari si orase, experiente si trairi. Am ajuns ca in ultimii doi ani sa-mi petrec toate zilele de concediu in afara tarii si sa-mi dau seama ca vreau…mai mult. Inca nu stiu care va fi urmatorul pas, insa stiu sigur ca va fi. Curand.

Care a fost triggerul pentru acest proiect de blogging? Spune-ne mai multe despre ce te-a determinat sa incepi acest proiect si sa ii dedici timp.

Debutul meu in lumea blogging-ului a avut loc in urma cu aproximativ cinci ani, cand am pornit primul proiect online, in blogosfera de beauty. Imi placeau cosmeticele si am inceput sa scriu despre ele, sa-mi dau seama cu ce „se mananca” blogging-ul. Cand calatoriile devenisera deja parte esentiala din viata mea, mi s-a parut firesc sa-mi indrept atentia asupra acestui domeniu, iar asa a aparut blogul Calatoreste cu Ira in martie 2016.

Am vrut sa fac totul dintr-o perspectiva mai profi, cu domeniu cumparat de la inceput, hosting si o tema care sa mi se potriveasca. Povesti aveam destule, asa ca, usor, usor, mi-am creat un stil prin care sa le pot transpune in cuvinte. Mi-am dorit sa ofer informatii utile, insa si motivatie pentru  a calatori. Mai bine, mai mult…mai ieftin. Si sa le pot arata oamenilor ca se poate sa vezi lumea, chiar daca ai doar 21 de zile de concediu pe an si contul tau nu are multe 0-uri la final.

Cum te imparti intre job, calatorii si proiect? In ce moment a devenit blogul un punct important din viata ta?

Blogul a fost inca de la inceput un punct important si i-am dedicat mult timp, ajungand uneori sa scriu chiar si trei articole pe saptamana. Insa de cand m-am mutat in Belgia, a devenit o adevarata provocare sa ma impart intre ele. Pentru ca mutarea a adus cu ea mai multe responsabilitati, implicare emotionala, job-uri mai solicitante si…din fericire, mult mai multe calatorii.

Asa ca in general in weekend-uri calatoresc, in timpul saptamanii stau cate noua ore la birou, iar in rest, treburile uzuale. Plus ca aloc mai mult timp socializarii, neavand deloc prieteni aici, a trebuit sa-mi fac.

Care a fost cea mai mare provocare pe care ai intampinat-o de cand ai inceput proiectul si cum ai reusit sa o depasesti?

Asa cum spuneam mai sus, mutarea in Belgia s-a simtit asupra blogului, dar nu ma dau batuta; Calatoreste cu Ira este proiectul meu de suflet si simt ca am capatat mult mai multa experienta pe care mi-as dori sa o impartasesc cu cititorii mei. Am reusit sa o depasesc o lunga perioada de pauza de indata ce am inceput o noua rubrica, cea despre viata in Belgia.

Pentru ca, pe langa sfaturi practice, am scris si despre impactul pe care l-a avut asupra mea „viata printre straini” (o expresie care a capatat parca o conotatie negativa in Romania, de parca „strainatatea” ar fi locul acela urat si negru in care mergem doar pentru a face bani. Eu o consider experienta care mi-a schimbat viata in bine).

Spune-ne mai multe despre turismul responsabil, mai ales ca te-ai intors din Noua Zeelanda cu impresii la cald despre acest subiect. Ce sfaturi de calatorie ai in acest sens, cum ai incuraja publicul sa practice un astfel de turism?

Oh, iubesc acest subiect! Am calatorit prin Asia de Sud-Est si m-au intristat unele aspecte, precum atractiile cu animale, poluarea provocata de turismul in masa si dorinta de a face cat mai multi bani, fara grija pentru natura. Nu-i condamn, stiu ca toate astea se intampla din nevoia de bani, insa mi se pare trist pentru mediul inconjurator.

Apoi am ajuns in Noua Zeelanda. Si parca am descoperit acolo un alt Univers. Din punct de vedere natural, tara asta este o minune: munti, dealuri verzi, rauri, cascade, lacuri, fiorduri – toate printre cele mai frumoase pe care le-am vazut. Si oameni carora le pasa de ele. In primul rand, inca de la intrarea in tara, trebuie sa declari daca ai in bagaj mancare, de orice fel, in ce tari ai calatorit in ultima luna sau daca ai la tine echipament pentru drumetii pe care sa-l fi folosit in alte locuri. Pentru ca orice e nou poate impacta flora sau fauna specifice zonei.

Mai apoi, observi peste tot o dorinta a oamenilor, deopotriva turisti si localnici, de a folosi cat mai putin plastic: nimeni nu cumpara mai mult de o sticla de apa, care va fi refolosita apoi de zeci de ori. Pungile si ele sunt toate uzate. Deseurile se colecteaza selectiv. Cafenelele ofera reducere daca vii cu cana proprie pentru „coffee to go”. La intrarea pe unele trasee montane sunt puse solutii cu dezinfectant pentru talpi.

Exact acestea ar fi si sfaturile mele pentru un turism responsabil. De exemplu, am observat ca la noi in aeroport toata lumea cumpara apa de la automat, 10 lei sticla de jumatate. Eu am mereu o sticla de apa goala, se poate trece fara probleme cu ea la controlul de securitate. In plus, se gasesc o multime de modele de sticle care mai de care mai frumoase, iar majoritatea aeroporturilor din lume au cismele speciale pentru baut apa si umplerea sticlelor.

Turismul cu animale care mai de care mai salbatice capata din ce in ce mai mult succes, iar asta mi se pare un subiect despre care ar trebui sa vorbim mai mult. Se poate face si in mod responsabil, insa de cele mai multe ori nu e cazul, iar animalele sunt chinuite pentru placerea noastra (de exemplu, plimbarea pe elefanti sau vizitarea tigrilor – sedati – din Thailanda). Asadar, m-as documenta mai mult inainte sa fac orice actiune care implica animale, sa stiu daca e sau nu daunator pentru ele.

Care a fost cea mai haioasa intamplare pe care ai trait-o in calatoriile tale?

Cred ca fiecare calatorie vine cu ceva amuzant, un moment de care sa-mi aduc aminte peste ani si ani. N-as putea alege o singura intamplare haioasa, dar mi-a placut sa petrec cateva ore printre maimute, in Monkey Forest din Bali, si sa ma feresc sa nu-mi fure telefonul, un cercel sau sticla de apa din geanta; m-am amuzat pe seama unui sofer din Jakarta care nu pricepea o boaba de engleza si, atunci cand l-am rugat sa incetineasca, el a marit viteza; imi voi aminti mereu cu drag de balciul la care am nimerit din intamplare intre indonezieni si cum se amuzau pe seama noastra atunci cand am pus prea mult sos picant in supa; sariturile de la inaltime in piscina naturala Gyola, din Thassos; prima zi din insula de sud a Noii Zeelande, cand, iesita la o simpla plimbare pe plaja, am dat nas-in-nas cu o foca, ce dormea linistita pe poteca.

Care este destinatia de vacanta in care, daca ai avea posibilitatea, ai merge luna de luna?

O intrebare aparent usoara, dar nu e. Sunt atat de multe locuri pe care le-am iubit, locuri in care mi-am lasat bucati de suflet, locuri in care mi-as dori sa ma intorc iar si iar. Totusi, am eu o dragoste mare, inca de acum 10 ani cand ne-am intalnit prima data…Parisul!

Dar totusi, stiti care-i locul de care nu pot sta departe mai mult de o luna? Bucurestiul! E doza mea de realitate si familie si iubire de care sunt oarecum dependenta acum.

Ce trucuri de calatorie aplici in organizarea bagajului pentru un city break sau pentru o calatorie extinsa?

Imi place intrebarea asta. Pentru ca, odata cu excursia de trei saptamani in Noua Zeelanda in care am avut doar un rucsac de 10-12 kg, am realizat ca in sfarsit am invatat sa-mi organizez bagajul. Am schimbat cazarea in fiecare seara, timp de 21 de zile si n-am avut deloc acel sentiment de „m-am saturat sa-mi fac bagajul!”. Am luat cu mine strictul necesar, pentru ca masini de spalat sunt peste tot. Am luat doar haine care se potrivesc unele cu altele, nu am pus nici macar o bluza care sa nu se asorteze cu cel putin doua perechi de pantaloni. Si invers. In plus, incaltamintea super comoda e poate cel mai important aspect in organizarea unui bagaj.

In city break-uri imi permit sa ma rasfat. De exemplu, pentru cele trei zile petrecute in Andorra si Spania in iunie, am pus in bagaj o rochie si o pereche de sandale, special pentru poze. Pentru ca aveam loc, pentru ca stiam ca nu le voi cara prea mult dupa mine. Insa totul depinde de locatie, de spatiul din bagaj, de vreme!

Ce ponturi ai avea pentru cei care vor sa calatoreasca singuri? Mai ales pentru fete.

Sa nu le fie teama sa faca acest pas. Sa inceapa cu calatorii scurte, prin orase europene, pentru a se obisnui cu sentimentul de a fi „pe cont propriu”, no matter what. Si pentru a-i obisnui si pe cei dragi, care de cele mai multe ori sunt mai stresati decat noi si ne transmit aceasta stare. Mai apoi, as spune ca un lucru important este sa se documenteze binisor, sa stie cate ceva despre oras/loc si obiceiurile oamenilor. Ofera un sentiment de siguranta si nu vei fi luat prin surprindere.

In rest, sunt sfaturi pe care le-as oferi tuturor, fie ca e vorba de calatori singuri sau nu: sa evite plimbarile nocturne prin zone nepopulate, sa aiba grija la consumul de alcool si, in general, sa nu se puna in situatii dificile si sa nu aiba incredere in toti oamenii intalniti pe drum.

Cum decurge acum o zi din viata ta? Cum este viata de expat in Belgia?

O zi din viata mea…e destul de simpla. Ma trezesc (mereu parca prea tarziu), ma pregatesc rapid pentru job si fug sa prind tramvaiul. La birou stau 9 ore, intr-o cladire veche, frumos renovata in interior, de pe Rue Royale, chiar in centrul Bruxelles-ului.  Ceea ce face ca dupa orele de munca, din nevoia de aer, de miscare si de a simti putin pulsul orasului, sa dau deseori cate o fuga prin Grand Place sau la Poelaert. Uneori raman la o bere in centru, alteori o iau la pas spre casa, spre cartierul meu de suflet, Ixelles. Daca nu am nimic planuit, merg pe jos pana acasa, cam o ora. Daca am ceva planificat, iau tramvaiul sau bicicleta, in functie de anotimp. Uneori merg la sala, alteori la cate un eveniment, in functie de zi sau de nivelul de energie.

Despre viata in Belgia am scris pe larg aici. Imi place, este mai linistita si mai fara griji decat in Bucuresti, as spune. Dar asta dupa o vreme, caci inceputul e intotdeauna mai dificil si plin de surprize.

Ce destinatii se afla pe wishlist-ul tau din 2019?

Wishlist-ul e mare, idei am multe, dar nimic concret pana acum. Si eu sunt curioasa sa vad pe unde voi ajunge in 2019!

Ce planuri ai pentru acest proiect de blogging pe viitor?

Imi doresc tare mult sa scriu mai des si mai constant. Mi-ar placea sa ofer mai multe sfaturi practice si concrete care sa le vina in ajutor celorlalti calatori.

Daca ar fi sa dai un sfat celor care vor sa porneasca pe drumul de travel blogger, care ar fi acela?

In primul rand, sa o faca din pasiune si sa fie constienti ca travel blogging-ul presupune destul de mult timp petrecut in spatele ecranului, editand poze si redactand articole. Sa se bucure de calatorii si sa-si doreasca sa transmita din aceasta bucurie cititorilor lor.

Tu ce planuri de calatorie ai pentru 2019?

Te poti inspira din lista de calatorii a Irei si ramai la curent cu sfaturile de calatorie extrem de utile pe care le impartaseste pe blogul ei, pagina de Facebook sau Instagram. 

#TravelEnthusiastsWeLove #eSkyTravel