Emoții, amintiri, mirosuri, gusturi și întâlniri. Le aducem înapoi din călătorie gândindu-ne la ele, la fel ca suvenirurile din bagaj și pozele de pe telefon. Este normal să planificăm cu ce experiențe dorim să rămânem din timpul vacanței.

Se spune că cele mai frumoase călătorii sunt cele din care ne întoarcem cu mintea odihnită (oricum corpul va fi obosit). Discutăm cu Małgorzata Wypych – psiholog, președinte al Centrului de Sănătate Mintală – despre modul în care călătoriile ne afectează starea de bine. Află cum te poți proteja de stresul asociat vacanţelor și cum poți călători pentru a avea grijă de starea ta de bine.

Plajă
Plajă © shutterstock

Pot fi vacanțele stresante?

Sincer?

Desigur, să fim sinceri. Aşadar, cum sunt călătoriile cu adevărat?

Nu atât de colorate pe cât ne-am dori. Studiile arată că 60% dintre oameni sunt stresați de vacanţe. Vacanţele sunt incluse pe lista factorilor de stres în chestionarul de evaluare a stresului. Și eu călătoresc mult, dar de obicei mă întorc dintr-o călătorie obosită, am nevoie de o zi sau două pentru a mă reface, pentru a mă ocupa cu calm de locuinţă, pentru a mă pregăti de muncă. În mod similar, prietenii și pacienții mei consideră că este util să ia o pauză după o călătorie pentru a se obişnui din nou cu viața de zi cu zi.

Ce ne împiedică de cele mai multe ori să ne bucurăm de o vacanță sau de o călătorie?

Mulți factori contribuie la stresul legat de vacanţe. Primul este planificarea în sine – cineva trebuie să își asume responsabilitatea de a decide „unde mergem”, „ce facem”. Plus presiunea de a mulțumi pe toată lumea. În cazul ȋn care călătorim cu familia sau cu prietenii, vor exista negocieri între cei care vor să vadă cât mai multe monumente și cei care preferă să se relaxeze mai aproape de natură, să meargă liniștiţi pe plajă sau să se plimbe cu caiacul.

Atunci când călătorim cu copiii, este și mai dificil. Schimbarea mediului, a obiceiurilor alimentare și lipsa jucăriilor preferate, adesea combinate cu vremea caldă, pot face ca un copil să devină suprastimulat – adică să fie morocănos și să se agațe de părinți mai mult decât de obicei. Îngrijirea unui copil în vacanță nu va fi cu siguranță mai ușoară decât acasă.

Lac
Lac © shutterstock

Așa că nici măcar nu am plecat încă și suntem deja stresați…

Da. Și un alt factor de stres este călătoria în sine. Multe persoane, în special din generația 50+, sunt stresate de faptul că nu cunosc limbi străine. De aceea preferă vacanțele cu o agenție de turism și o persoană care, dacă este necesar, va organiza lucrurile pentru ei la aeroport. Aeroporturile sunt, de asemenea, un motiv de nelinişte. Faptul de a fi într-o mulțime pentru o perioadă lungă de timp activează reflexul de orientare – vom controla subconștient mai atent împrejurimile şi vom verifica dacă nu cumva vine vreo amenințare de undeva. Aflat ȋn această stare, creierul obosește rapid.

Există vreo modalitate să ne protejăm?

Ar putea fi. Una dintre principalele mele surse de distracție la aeroport este observarea oamenilor. Observ o mulțime de oameni cu șepci sau pălării trase peste ochi şi cu căști ȋn urechi. Aceasta este o încercare de a crea spațiu în jur, de a se izola de excesul de stimuli. Este una dintre variante. Poți încerca, de asemenea, să schimbi perspectiva. Așadar, păstrează-ţi calmul, observă și bucură-te de acest moment în care se întâlnesc oameni aparţinând mai multor națiuni.

Pe aeroport
Pe aeroport © shutterstock

Este întotdeauna o experiență interesantă pentru mine să văd că, în ciuda diferențelor de înfățișare și de cultură, alte familii se comportă la fel ca familia noastră la aeroport. Copiii se plâng, se lipesc de mama lor, căutând jocuri sau jucării care să ȋi distreze. Adolescenții ascultă muzică de pe smartphone și se afundă în lumea lor. Părinții, în ciuda tensiunii vizibile dintre ei, încearcă să țină totul sub control. O astfel de observație ne poate învăța multe și ne poate ajuta să ne calmăm înainte de călătorie.

La ce altceva ar trebui să fim atenți când vine vorba de stresul legat de călătorie?

La așteptări. De multe ori plecăm în vacanță cu anumite așteptări – că ne vom relaxa într-un loc frumos, că ne vom simți bine cu familia, că orice conflict care a existat înainte va fi uitat în timpul călătoriei. Cu toate acestea, realitatea locului poate fi diferită de ceea ce ne-am imaginat. De exemplu, un hotel care arată bine în fotografii poate fi situat într-un cartier nu prea prietenos.

Iar tensiunile interpersonale au tendința de a se intensifica. Sub stresul pregătirilor și presiunea de a mulțumi pe toată lumea, devenim mai nerăbdători și mai conflictuali – mai ales în țările calde și însorite, atât de mult alese pentru vacanțe. Există dovezi științifice că temperaturile ridicate cresc nivelul de agresivitate. De asemenea, petrecem mult mai mult timp împreună în vacanță decât în viața de zi cu zi, când ne împărțim timpul între muncă, școală și alte activităţi. Atunci când suntem împreună aproape non-stop, este mult mai ușor să apară conflicte.

Lake Louise (Canada)
Lake Louise (Canada) © shutterstock

Deci, cu cât mai puține așteptări, cu cât mai multă pregătire și spațiu de respiro planificat după întoarcerea dintr-o călătorie, cu atât mai bine?

Exact. Pentru a te relaxa cu adevărat într-o călătorie, merită să-ţi pui câteva întrebări, dintre care cea mai importantă este: de ce călătoresc în primul rând? Alte ȋntrebări utile: când simt că mă relaxez cu adevărat? Am sufletul unui explorator care își atrage energia din vizitarea obiectivelor turistice, din întâlnirea cu oameni noi și culturi diferite? Sau sunt în căutare de adrenalină, atracții și distracție fără griji? Sau poate că am nevoie de o dimineață liniștită – toată familia încă doarme și pot să beau o cafea pe terasă, să simt mirosul pădurii sau briza mării și să petrec un moment în liniște cu gândurile mele.

În subconștient, probabil că toată lumea simte la fel, dar puțini își pun direct aceste întrebări.

Cu toate acestea, ele sunt esențiale pentru a profita din plin de avantajele unei călătorii. Adesea alegem destinații sau moduri de a ne petrece vacanța doar pentru că sunt la modă sau pentru că toți ceilalți le recomandă. Sau pentru că altcineva a făcut planul pentru noi, iar noi ne simțim atât de confortabil încât putem în sfârșit să luăm o pauză de la a lua decizii. Și asta este în regulă! Amintiți-vă doar că aducem înapoi mult mai mult decât suveniruri și poze cu peisaje frumoase. Aducem înapoi sentimente, amintiri despre mirosuri și culori și gânduri despre ceea ce am învățat de la oamenii pe care i-am întâlnit. Merită să planificăm în mod conștient ce fel de experiențe vom căuta acolo.

Este acesta un mod de a ne îmbunătăți starea de bine?

Poate, deși este un pic diferit pentru fiecare. Unii vor avea nevoie de o vacanță lungă, deoarece este nevoie de o săptămână pentru a uita cu adevărat de muncă. Pentru alții, câteva zile de vacanță într-un loc interesant sunt suficiente pentru a-și reîncărca bateriile. Se poate spune că o călătorie este o odihnă pentru minte, în sensul că modifică zonele din memorie utilizate pe termen lung. Acasă, în calitate de mamă, parteneră și îngrijitoare a unor părinți în vârstă, procesez zilnic informații și modele comportamentale foarte asemănătoare. Atunci când călătoresc cu prietenii, singură sau cu partenerul, pot renunța la aceste roluri pentru câteva zile. Nu mă mai gândesc la ce să gătesc pentru cină, ci doar la ce cafenea să comand o cafea și o prăjitură. Și asta este odihna – zonele supraîncălzite ale creierului de la serviciu și de acasă se odihnesc, iar zone complet diferite devin active.

Călător
Călător © shutterstock

Așadar, cum să călătorim pentru a obține cele mai multe beneficii ale psihicului?

Un bun punct de plecare este să mă gândesc la vacanțele de care îmi amintesc cel mai bine şi motivul. Ce anume m-a făcut să mă întorc fericită din acea călătorie? Și cum aș putea să repet acest lucru? A fost o plimbare cu tiroliana în munți, o plimbare pe bicicletă pe malul lacului sau poate doar o întâlnire cu o cultură diferită, neobișnuită? Următorul pas: atunci când planificăm activitățile din vacanță, să ne gândim mai întâi la propriile noastre nevoi. Putem planifica din timp împreună cu partenerii de călătorie – uneori este într-adevăr mai bine să ne despărțim și să petrecem mai puțin timp împreună decât să fim forțați să vizităm un alt muzeu sau să stăm pe plajă atunci când avem chef să facem ceva complet diferit. Compromisurile sănătoase pot salva cu adevărat o vacanță.

S-a vorbit mult în ultima vreme despre „terapia prin călătorie”. Există un sâmbure de adevăr sau este doar o exagerare?

Terapia este un cuvânt puternic. Terapia este un tratament – un proces pe termen lung care poate dura ani de zile. Câteva zile sau chiar săptămâni de vacanță nu sunt suficiente pentru a ne schimba obiceiurile pe care le-am întreținut timp de 20, 30 sau 40 de ani din viață. Călătoriile, pe de altă parte, pot duce la o înțelegere mai profundă și la auto-reflecție. Atunci când călătorim, ne confruntăm cu diverși factori de stres în locuri străine – cum ar fi un zbor întârziat, o mașină stricată, comunicarea într-o limbă diferită. Câștigăm încredere în propriile noastre abilități, dar și în faptul că există oameni buni în lume – de obicei, localnicii sunt bucuroși să ajute turiștii. Iar când ne întoarcem acasă, putem descoperi că situațiile care ne stresau – cum ar fi un copil care se plânge că nu vrea să poarte șosete la grădiniță astăzi pentru că sunt prea aspre – se dovedesc a fi banale. Atunci du-te, copile, fără șosete 🙂 .

Copil
Copil © shutterstock

Małgorzata Wypych – director general al Mental Health Center, psiholog, specialist în intervenție psihologică și managementul stresului. A participat la numeroase cursuri de formare dedicate terapiei cognitiv-comportamentale, o terapie centrată pe soluții. Specialist în asistență psihologică în organizații, profesor universitar cu 15 ani de experiență, speaker TEDx, autor a mai multor publicații despre psihologia în medicina de urgență. Îi plac călătoriile care îi permit să se deconecteze de la viața cotidiană.


FAQ

Instagram

Cauți un anumit loc?