Roberto a ajuns cu vaporul ȋn Florida, iar colecția sa de artă era ascunsă sub puntea vasului. Angela a trecut granița mexicană pe jos. Amândoi au fugit din Cuba pentru a scăpa de regim și de mizerie şi se numără printre cei peste un milion de cubanezi care trăiesc acum în Miami. Aici și-au construit o a doua casă - un Little Havana al dansurilor, cu miros de cafea și trabucuri.

Se aud mai ȋntâi bătăile uşoare de bongo, două tobe conectate permanent una la cealaltă. După un timp se alătură maracas și güiro, un instrument de percuție făcut din fructe de tigvă. Seara abia a început şi deja este dificil să găseşti o masă la Cuba Ocho. Este unul dintre cele mai populare cluburi din Little Havana şi se află pe strada principală, Calle Ocho. Turiștii și clienţii obișnuiți vin aici pentru concerte, pentru Mojitos sau Cuba libre, pentru a vedea tablourile artiștilor cubanezi atârnate pe pereți, aproape de tavan sau pictate direct pe blaturile meselor. Arta este literalmente peste tot! Este aici pentru a fi admirată! – spune Roberto Ramos, proprietarul Cuba Ocho.

Miami la apus © Martyna Górna
Miami la apus © Martyna Górna

Cu barca sau pe plută

În 1992, când avea 17 ani, Roberto Ramos a navigat din Havana până pe coasta din Key West şi a fost unul dintre sutele de mii de cubanezi (nimeni nu știe numărul exact) care au încercat să ajungă în Statele Unite pe mare de-a lungul anilor. Roberto Ramos a navigat pe o barcă de pescuit cu prima sa mică colecție de artă ascunsă sub punte. Alții au navigat pe plute făcute din scânduri, polistiren și camere de tractor sau uneori chiar pe plăci de surf. Mulți dintre ei s-au stabilit în Little Havana, un cartier născut din dorul de casă, de gustul de mango dulce și de manioc prăjit cu sos mojo verde de usturoi, condimente și ulei.

Vizitează orașul în care inima îți bate în ritmuri de Son Cubano

N-am vrut să trăiesc în sclavie

Miami este unul dintre cele mai hispanice orașe din Statele Unite. Hispanicii reprezintă aproximativ 70% din populația totală și este mai ușor să comunici în spaniolă într-un magazin sau într-un taxi decât în engleză. Printre mexicani, dominicani și guatemalezi, cubanezii sunt cel mai numeros grup. Nu toți, precum Roberto Ramos, au navigat peste ocean. Unii au venit cu avionul la invitația familiei, mulți au trecut granița dintre SUA și Mexic ȋn mod legal sau clandestin – în funcție de politicile și deciziile în materie de migrație ale președinților americani de-a lungul timpului. Cubanezii au ȋnceput să plece din ţară încă de la revoluție, când Fidel Castro a preluat puterea pe insulă în 1959.

La început au plecat opozanții politici, dar în timp li s-au alăturat și cei care pur și simplu doreau o viață mai bună, să câștige decent, să nu mai stea ore întregi la cozi în magazine, să nu-și mai facă griji pentru fiecare peso cheltuit. De ce a decis Roberto Ramos să părăsească Cuba? „- Nu am vrut să trăiesc în sclavie. Și până când Cuba nu va fi liberă, nu mă voi întoarce„, spune el. În Miami are o misiune de îndeplinit: restaurează memoria artiștilor cubanezi ȋnterzişi de regim. Cuba Ocho este un loc cu atmosferă, cu mobilier cumpărat din fostul bar al lui Frank Sinatra. În acelaşi timp, Ramos cumpără, promovează în galeria barului său și vinde tablourile cubanezilor care nu s-au înțeles cu Fidel Castro. În Cuba, chiar și astăzi, nu este loc decât pentru pictorii, scriitorii și muzicienii supuşi partidului aflat la guvernare.

Un domino plin de emoție

Nu trebuie să aștepți până la venirea nopții pentru a vizita Little Havana. Calle Ocho este animată de dansuri atât seara, cât și ziua. În Parcul Maxim Gomez, cubanezii mai în vârstă, îmbrăcați de sărbătoare, se adună pentru a juca domino. Este jocul lor național și, deși greu de crezut, poate provoca adevărate emoţii atât jucătorilor, cât și spectatorilor. Jucat ȋn 4, pereche contra pereche, o dublă bătaie a degetelor pe masă înseamnă că nu mai ai alte piese de domino de adăugat. În parcul Gomez, toată lumea este ȋmbrăcată cu cămaşă sau rochie, ca pentru o petrecere aniversară. Unii au trabucuri în gură, o altă caracteristică a cubanezilor. Cafea și trabucuri! Sunt simboluri ale insulei și nu au cum să lipsească din Little Havana. Cafeaua se bea neagră, tare și dulce. De preferință după fiecare masă, care în această parte a Miami-ului este, bineînțeles, pregătită în stil cubanez.

Ropa Vieja -un fel de mancare tradițional cubanez © iStock
Ropa Vieja – un fel de mâncare tradițional cubanez © iStock

Sub fereastra de la Versailles

Am început cu fufú, un piure făcut din banane sălbatice, iar felul principal este unul dintre cele mai tradiționale mâncăruri cubaneze – ropa vieja. În traducere literală, numele înseamnă „haine vechi” și constă în carne de vită uscată gătită îndelung într-un sos de vin și roșii. Se servește cu orez și fasole neagră, eventual cu manioc prăjit sau cu malanga, o legumă asemănătoare cartofului. Versailles, un restaurant popular din Little Havana, servește mâncare cubaneză tradițională. Totuşi, nu se poate spune că este la fel ca pe insulă. Carnea de vită nu se mai mănâncă în casele cubaneze de ani de zile, iar peștele lipseşte. Criza de pe insulă, care se agravează de la o lună la alta, este vizibilă şi în farfurii. Miami este o amintire a ceea ce se mânca pe insulă.

Pe lângă mâncarea delicioasă, Versailles este renumit și pentru „fereastra” sa. Aici cubanezii își cumpără cafea și poartă discuții politice. Comentează despre ceea ce se întâmplă pe insulă, despre noile idei și restricții ale guvernului cubanez, despre represiuni și arestări. Uneori, conversația se îndreaptă spre viața politică din Miami, dar cele mai puternice sentimente sunt stârnite de ceea ce se întâmplă în țara pe care au părăsit-o.

Un cubanez cântând la chitară într-un bar © shutterstock
Un cubanez cântând la chitară într-un bar © shutterstock

Un oraș pentru totdeauna

Cel de-al doilea centru, mai formal, al vieții politice a exilaților cubanezi este Muzeul Invaziei din Golful Porcilor, denumit mai popular Casa Brigăzii 2506, iar unul dintre veterani, Aurelio Pérez-Lugones, îmi face turul. În aprilie 1961, un grup de exilați cubanezi, susținuți de CIA și de guvernul SUA, și-au invadat propria țară. Scopul lor era de a declanșa o revoltă anti-Castro pe insulă și de a răsturna revoluția. Invazia a eșuat, însă, iar majoritatea membrilor Brigăzii 2506 au fost luați prizonieri. După mai bine de un an și jumătate, guvernul cubanez a fost de acord să transfere prizonierii în SUA în schimbul unor alimente și medicamente în valoare de 53 de milioane de dolari.

– „Am fost în ultimul avion care a părăsit Cuba. Am fost întâmpinați la Miami de președintele Kennedy„, își amintește Pérez-Lugones. – „După înfrângerea din Golful Porcilor, nimeni nu mai vedea o alternativă la revoluție. În ochii Americii Latine, Castro era David care îl înfrângea pe Goliat„, conchide el. Din acel moment a știut că Miami va fi casa lui, nu doar pentru o vreme, ci poate pentru o viață întreagă. În muzeu mă uit la suveniruri și fotografii de arhivă, aici veteranii țin întâlniri și conferințe. În parcul memorial din Little Havana este mereu un foc aprins, iar pe placă scrie „În onoarea veteranilor noștri”.

Descoperă Miami pe cont propriu

Angela își caută locul în Miami

– „Nu toată lumea din Miami trăiește cu gândul la politică. Unii oameni nu sunt deloc interesați de ea. Ei vin aici doar pentru a avea o viață mai bună, pentru a-și urma visele„, explică Angela, care locuiește în SUA doar de un an. În Cuba a lucrat în turism, ceea ce înseamnă că nu câștiga prea rău. Cubanezii care au locuri de muncă la stat (majoritatea populației) câștigă aproximativ 30 de dolari pe lună. Lucrând în turism, au posibilitatea de a câștiga mai mult. Dar, după criza pandemică, turismul de pe insulă nu și-a revenit pe deplin.

Angela a devenit din ce în ce mai frustrată și, în cele din urmă, a decis să plece. A reușit să ajungă în Statele Unite prin Mexic, ȋnsă preferă să nu ofere toate detaliile. În prezent conduce un taxi prin Little Havana, până pe coastă, pe plajele largi și nisipoase din South Beach și Miami Beach. Merge spre cartierul bogat Coral Gables, dezvoltat în anii 1920, și spre districtul Brickell, plin de zgârie-nori. Totodată, vizitează Little Haiti și Little Santo Domingo, populate de noii veniți din Republica Dominicană. Ea vede un Miami alcătuit din culturi, sunete și tradiții diverse, dar visele și amintirile sunt diferite.


FAQ

Instagram

Cauți un anumit loc?